Banat-dansul bănățean

      Dansul bănățean este prezent în cele două variante ale sale. Una din zona montana, care prin ritmurile lui alerte, prin tumultul creat de învârtirile continue ale fetelor pe sub brațele băieților, prin vigoarea mișcărilor specifice bărbătești, redă temperamentul aprins al locuitorilor de la munte.

Cealaltă variantă a dansului bănățean, aparținând zonei de câmpie, caracterizată printr-o desfășurare mai largă în spațiu, cu mișcări mai line, este “Sorocul” unul dintre cele mai pretențioase dansuri populare românești în privința execuției. Mișcările acestui dans sunt de o ritmică foarte complicată, iar elementele de bază ale mișcărilor se combină între ele cu foarte multă varietate.

      Jocuri specifice Banatului: Ardeleana, Banul Mărăcine, Bătuta, Bătaia întâi ca la Seceani, Bătaia a doua ca la Seceani, Brâul, Carabasiul, Ciocanita, Cîrligul, Cucuruzul, Damul, De doi cu diverse variații, Duba, Forme de soroc ca la Sinmihai, Hora ca pe Valea Almajului, Hora mare si mică, Iciul, Iedera, Întoarsa, Întoarsa ca la Seceani, Judecata, Jumatatea ca la Seceani, Momirul, Pe loc cu diverse variatii, Pe sub picior ca la Seceani, Posovaica pe un picior, Posovaica pe-amandoua, Poccinița ca la Seceani, Sărita in sus ca la Seceani, Sofreneasca, Sorocul, Ștearsa ca la Seceani, Susanul, Tropa, Tandara si Taltul ca la Seceani.